Tutti l'anni, u du' novembri, ndavi l'usanza pe' morti u si vaji o cimiteru. Tutti 'ndannu u fannnu sta crianza, tutti 'ndannu i tenunu stu pensieru.
Tutti l'anni, puntualmenti, 'nta stu jornu, 'nta sta tristi e mesta ricurrenza, pur'eu vaju, e cu jiuri adornu u loculu i marmu 'i zi' Vicenza.
Chist'annu mi 'mbattia 'nta n'avventura... doppu chi fici u trist'omaggiu. Madonna! Si ci pensu, chi paura! ma poi mi fici anima e curaggiu.
U fattu esti chistu, stacitimi a sentiri: si 'vvicinava l'ura d'a chiusura: eu, cittu cittu, stacìa pe' nesciri jettandu n'occhiu a cocchji sepultura.
"Qui dorme in pace il nobile marchese signore di Rovigo e di Belluno ardimentoso eroe di mille imprese morto l'11 maggio del'31"
Nu stemma cu na corona supr'a tuttu... ...sutta, 'na cruci fatta 'i lampadini; tri mazzi 'i rosi cu 'na lista 'i luttu: candili,candilotti e se' lumini.
Propriu i fiancu i sta tomba i stu signori 'ndavia n'attra tomba picciricchia 'bbandunata,senza mancu nu jiuri; comu segnu, sulu 'na crucicchia.
Supra i sta cruci, mancu si lejìa: "Esposito Gennaro - netturbino": 'a guardava, e chi pena mi facìa stu morto senza mancu nu luminu!
Chista est'a vita! 'nta testa mia penzava... cu 'ndeppi tantu, e cu non 'ndeppi nenti! Stu poveru cristu su 'spettava ca pur all'attru mundu era pezzenti?
Com'era chi fantasiava cu stu penseru, si 'ndavia di già fatta menzanotti e restavi chiuso priggiuneru, mort' 'i schiantu... innanz' 'i candelotti.
Tutt'a 'nu mmorzu,chi viju 'i luntanu? Du' umbri chi si 'mbicinavabu a mia... Penzavi: stu fatto a mia mi pari stranu... Sugnu svigghju... dormu,o esti fantasia?
Attru ca fantasia;era 'u Marchesi: cu tubbu, caramella e cu pastranu; chiglj'attru arretu d'iglju nu brutto arnesi; tuttu fitenti e cu 'na scupa 'nte mani.
E chiglju i certu esti mastru Gennaru... 'u mortu maricchjieglju...'u scupatore. 'Nta stu fattu eu non ci vju chiaru: su' morti e si 'ndi tornanu a 'sta ura?
Potiano essiri i mia quas'a 'nu palmu, quandu u Marchisi si fermau 'i bottu, si votau e cittu cittu.. quetu quetu, 'nci dissi du mastru Gennaru:"Giovanotto!
Da Voi vorrei saper,vile carogna, con quale ardire e come avete osato di farvi seppellir,per mia vergogna, accanto a me che sono blasonato!
La casta è casta e va,si,rispettata, ma Voi perdeste il senso e la misura; la Vostra salma andava,si,inumata; ma seppellita nella spazzatura!
Ancora oltre sopportar non posso la Vostra vicinanza puzzolente, fa d'uopo,quindi,che cerchiate un fosso tra i vostri pari,tra la vostra gente"
"Signor Marchese,non esti curpa a mia, eu non v'avarrissi fattu stu tortu; mugghjerima fu chi fici 'sta fissaria, eu che potìa u fazzu ca era mortu?
Se eu campava vi facia cuntentu, pigghjiava u tambutu meu cu sti quattr'ossa e propriu mo',...'nta stu momentu mi 'ndi trasia 'nta n'attra fossa".
"E cosa aspetti,oh turpe malcreato, che l'ira mia raggiunga l'eccedenza? Se io non fossi stato un titolato avrei già dato piglio alla violenza!"
"Famm'u viju...pigghjia 'sta viulenza... A dir'u veru,Marchesi, mi selliavi i ti sentu;e si perdu 'a pazienza, mi sperdu ca sugnu mortu e sunnu mazzati!...
Ma tu cu ti cridi ca si... nu ddio? Ccan'a intra ,'u vo capisciri,ca simu uguali?... ...Mortu si'tu e mortu sugnu per'eu; ognunu come all'attri esti tali e quali".
"Lurido porco!...Come ti permetti paragonarti a me ch'ebbi natali illustri,nobilissimi e perfetti, da fare invidia a Principi Reali?".
"Tu ca' Natali...Pasca e Ppifania!!! Tu voi mentiri 'nta testa...d'intra a cervella ca si malatu ancora i' fantasia?... 'A morte u saj chi esti?...esti 'na livella.
I rre, i maggistrati, e lin grand'omini, quandu trasunu 'nta stu cancellu 'rrivau u momentu ca perdunu tuttu,'a vita e pur'u nomi: tu non tu facisti ancora stu cuntu?
Perciò,stamm'a sentiri...non fari u restivu, supportami vicinu - chi ti 'ndii futti? 'sti ppagliacciati i faci sulu cu esti vivu: nu' simu genti seria...appartenim'à morti!" |